Ghid cu privire la urmărirea activității din șantier de către inginerul proiectant de rezistență

O dată cu finalizarea și predarea unui proiect tehnic (și a detaliilor de execuție) către un beneficiar și odată cu începerea execuției lucrărilor de construcții, încep îndatoririle inginerului proiectant de rezistență, dar și a celorlalte entități (arhitect, inginerii proiectanți ai altor specialități, cum sunt instalațiile), legate de urmărirea activității de execuție a lucrărilor de construcții (fazele determinante).

Datoria proiectanților, indiferent de specialitate, este de a se asigura de bunul mers al activității în șantier prin respectarea cu strictețe a proiectului de către constructor. În acest sens, un aspect important îl reprezintă fazele determinante. Acestea sunt anumite etape ale execuției considerate de către proiectant a fi de o importanță majoră. Ele se stabilesc de către acesta încă din faza de proiectare și sunt înscrise în așa numitul „Program de faze determinante/Program de control al calității lucrărilor de construcții”.

Când se anunță fazele determinate?

Este responsabilitatea constructorului sau a beneficiarului de a anunța proiectantul legat de momentele concrete în care vor avea loc fazele determinante. În general, în rândul constructorilor, este întâlnită tendința de a anunța inginerul proiectant legat de o anumită fază determinantă cu foarte puțin timp înaintea turnării betonului programată de către aceștia (undeva la sub 14 ore). Având în vedere caracterul intensiv al activității de proiectare, timpul scurt de lucru, precum și termenele din ce în ce mai scurte, este de la sine înțeles că o fază determinantă trebuie preconizată și anunțată cu minimum 2-3 zile înainte de turnarea propriu-zisă. Pentru evitarea oricăror situații nedorite, este recomandat să i se comunice acest aspect constructorului/beneficiarului în momentul predării proiectului sau cât mai devreme pe parcursul execuției.

Cine este responsabil de respectarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție?

Un aspect important de subliniat ar fi faptul că inginerii proiectanți sunt responsabili cu verificarea respectării proiectului tehnic și a detaliilor de execuție în totalitate, nu doar a etapelor prevăzute în programul de faze determinante. Aspectele neprevăzute în cadrul programului se pot verifica prin vizite spontane pe șantier, în momentul verificării unei faze determinante (se pot verifica și alte elemente executate în intervalul de timp dintre două faze determinante), în momentul verificării finale în vederea semnării recepției finale a construcției, etc.

Ce verificări sunt necesare?

Ca observație general valabilă, indiferent de tipul fazei determinante, trebuie verificate și clasa/marca/calitatea componentelor elementelor structurale (beton, oțel-beton, oțel laminat, lemn pentru construcții, elemente de zidărie, șuruburi, nituri etc.). Acestea se pot verifica fie în momentul în care proiectantul se află pe șantier, prin solicitarea certificatelor de calitate și de conformitate cu care acestea au fost livrate de la producător, fie ulterior unor faze determinante (pentru betoanele turnate).

Stadiul lucrărilor în momentul fazei determinante

O altă observație generală este legată de stadiul lucrărilor în momentul fazei determinante. Având în vedere natura lucrărilor de construcții se poate accepta ca în momentul fazei determinante să fie lăsate necofrate doar 2-3 elemente/zone, restul fiind cofrate. Acest lucru este important deoarece anumite elemente, precum stâlpii și nu numai, nu pot fi verificați în cazul în care aceștia sunt toți cofrați. Varianta în care toți ar fi lăsați necofrați este nepractică având în vedere natura lucrărilor de construcții. Este important de stabilit acest lucru cu constructorul încă din fazele incipiente ale proiectului.

Aspectul elementelor de beton după turnare (inclusiv eventualele segregări, fisuri, rupturi) trebuie remarcate în cadrul fazelor determinante ulterioare, atunci când betonul respectiv a facut priză, și-a atins clasa de rezistență și a fost dat în exploatere.

Elaborarea programului de faze

În ceea ce privește elaborarea programului de faze, acesta depinde, în mod evident, de tipul și caracteristicile construcției (materiale utilizate, sistem structural, regim de înălțime etc.). Concret, acesta diferă în funcție de la o clădire cu structura în cadre de beton armat la o hală metalică sau de la o clădire cu regim de înălțime parter la o clădire cu regim de înălțime Parter + 4 Etaje.

Întocmirea programului este lăsată la aprecierea inginerului proiectant, în funcție de etapele de execuție pe care acesta le consideră a fi importante, depinzând de experiența fiecăruia, însă ca o regulă general întâlnită, se consideră fază determinantă orice turnare de beton a unor elemente pentru care a fost necesară efectuarea unui calcul de rezistență (altfel spus, pentru orice elemente structural).

Prima fază: verificarea naturii terenului de fundare

Indiferent de toate acestea, o primă fază determinantă care se regăsește la toate construcțiile (deoarece toate construcțiile sunt fundate pe pământ) este verificarea naturii terenului de fundare. La această fază determinantă este necesară prezența atât a proiectantului, cât și a inginerului care a întocmit studiul geotehnic în baza căruia s-a realizat proiectul. Datoria inginerului proiectant la această fază este mai degrabă a se asigura că inginerul geotehnician confirmă natura terenului de fundare, pentru a se asigura că toate calculele întocmite sunt corecte.

Fazele determinante legate de fundații

Pentru orice fel de construcție urmează fazele determinante legate de fundații. În marea majoritate a cazurilor, în special pentru clădirile cu regim mic și foarte mic de înălțime, fundațiile curente sunt realizate din beton armat. Ceea ce poate să difere este tipul fundațiilor din punct de vedere structural (fundații izolate, continue sub stâlpi, continue sub pereți structurali etc.). Etapele determinante la nivelul fundațiilor sunt de tipul “Verificare cofraj și armătură înaintea turnării fundațiilor continue din beton armat”.

Partea de “cofraj” a fundațiilor

Pentru partea de “cofraj” a fundațiilor, se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Eventuala turnare în prealabil a betonului de egalizare (în cazul în care aceste există în proiect);
• Dimensiunile tuturor elementelor structurale, cu o atenție deosebită asupra lățimilor/bazelor de rezemare a fundațiilor;
• Adâncimea de fundare, precum și valoarea cotei naturale a terenului în raport cu cota 0.00 a construcției;
• Lățimi și înălțimi ale elevațiilor (posibile) fundațiilor;
• Verificarea eventualelor grosimi ale pereților subsolurilor, inclusiv turnarea racordărilor din beton simplu în cazul subsolurilor parțiale;
• Valoarea acoperirii cu beton a armăturii pentru toate categoriile de bare (din talpă/la partea inferioară a fundațiilor și bare din elevația fundațiilor);
• Materialul din care sunt realizați distanțierii necesari pentru obținerea acoperii cu beton a armăturii (se utilizează doar distanțieri din material plastic sau ceramice);
• Măsurile legate de asigurarea stabilității cofrajelor în timpul turnării (eventualele sprijiniri ale acestora, grosimi de panouri etc.);
• Planeitatea cofrajelor – se verifică eventualele abateri de la orizontală sau verticală ale acestora;
• Lipsa oricăror elemente nedorite din interiorul cofrajelor (praf, materiale reziduale), acestea trebuind să fie curate.

Stratul minim de acoperire cu beton a armăturii este 5.0 cm pentru barele longitudinale din talpă și de 3.5 cm pentru barele longitudinale din centură.

Partea de “armare” a fundațiilor

Pentru partea de “armare” a fundațiilor, se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Respectarea diametrelor barelor prevăzute în proiect;
• Respectarea numărului barelor prevăzute în proiect;
• Respectarea pasului la care sunt prevăzute în proiect anumite bare care se dispun pe distanțe (spre ex etrierii);
• Ancorarea barelor longitudinale din fundații la capate;
• Respectarea prevederii unui număr suficient de bare constructive (spre exemplu agrafele din elevațiile fundațiilor), conform numărului prevăzut in proiect;
• Montarea mustăților/barelor longitudinale din stâlpi;
• Verificarea calității oțelului pus în operă (acesta trebuie să nu aibă impurități pe suprafața lui și să nu fie ruginit) – în caz contrar, acestea trebuie curățate cu peria de sârma sau (după caz) cu soluții speciale;

Execuția elementelor verticale de rezistență

O următoare fază determinantă posibilă este legată de execuția elementelor verticale de rezistență de la nivelul primului etaj al construcției, și anume stâlpi de beton armat, stâlpi metalici, stâlpi din lemn, pereți din zidărie portantă, etc.

Pentru structurile în cadre din beton armat, faza determinantă pentru elementele verticale de rezistență de la nivelul parterului este de tipul “Verificare cofraj și armătură înaintea turnării stâlpilor din beton armat de la nivelul parterului”.

Partea de “cofraj” a stâlpilor

Pentru partea de “cofraj” a stâlpilor se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Numărul și poziționarea stâlpilor;
• Dimensiunile secțiunii transversale a stâlpilor;
• Înălțimea stâlpilor;
• Valoarea acoperirii cu beton a armăturii pentru barele longitudinale;
• Materialul din care sunt realizați distanțierii necesari pentru obținerea acoperii cu beton a armăturii (se utilizează doar distanțieri din material plastic sau ceramice);
• Măsurile legate de asigurarea stabilității cofrajelor în timpul turnării (eventualele sprijiniri ale acestora, grosimi de panouri etc.);
• Planeitatea cofrajelor – se verifică eventualele abateri de la verticală ale acestora.

Partea de “armare” a stâlpilor

Pentru partea de “armare” a stâlpilor se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Respectarea diametrelor barelor (longitudinale, etrieri și agrafe) prevăzute în proiect;
• Respectarea numărului barelor prevăzute în proiect;
• Respectarea pasului la care sunt prevăzuți etrierii;
• Verificarea calității oțelului pus în operă (acesta trebuie să nu aibă impurități pe suprafața lui și să nu fie ruginit) – în caz contrar, acestea trebuie curățate cu peria de sârma sau (după caz).

Pentru structurile cu pereți structurali din zidărie confinată/portantă (zidărie “înrămată” în elemente vertical de rezistență – sâmburi/stâlpișori și în elemente orizontale de rezistență – centuri), faza determinantă pentru elementele verticale de rezistență de la nivelul parterului este de tipul “Verificare cofraj și armătură înaintea turnării sâmburilor din beton armat de la nivelul parterului (inclusiv zidăria)”.

Partea de “cofraj” a pereților de zidărie confinată

Pentru partea de “cofraj” a pereților de zidărie confinată se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Numărul și poziționarea sâmburilor/stâlpișorilor;
• Dimensiunile secțiunii transversale a sâmburilor/stâlpișorilor;
• Înălțimea pereților;
• Țeserea zidăriei;
• Realizarea stratului de mortar dintre elementele de zidărie;
• Prezența ștrepilor la terminațiile zidăriei pentru realizarea conlucrării între beton și zidărie;
• Valoarea acoperirii cu beton a armăturii pentru barele longitudinale;
• Materialul din care sunt realizați distanțierii necesari pentru obținerea acoperii cu beton a armăturii (se utilizează doar distanțieri din material plastic sau ceramice);
• Măsurile legate de asigurarea stabilității cofrajelor în timpul turnării (eventualele sprijiniri ale acestora, grosimi de panouri etc.);
• Planeitatea cofrajelor – se verifică eventualele abateri de la verticală ale acestora.

Partea de “armare” a pereților de zidărie confinată

Pentru partea de “armare” a pereților de zidărie confinată se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Respectarea diametrelor barelor (longitudinale, etrieri și agrafe) prevăzute în proiect;
• Respectarea numărului barelor prevăzute în proiect;
• Respectarea dispunerii suprapunerilor barelor longitudinale în locurile și pe lungimile prevăzute în proiect;
• Respectarea pasului la care sunt prevăzuți etrierii;
• Prezența barelor de ancorare a zidăriei în sâmburi, conform prevederilor proiectului (diametru, pas);
• Verificarea calității oțelului pus în operă (acesta trebuie să nu aibă impurități pe suprafața lui și să nu fie ruginit) – în caz contrar, acestea trebuie curățate cu peria de sârma sau (după caz).

Execuția elementelor orizontale de rezistență

Următoarea fază determinantă este legată de execuția elementelor orizontale de rezistență de la nivelul primului etaj al construcției (mai bine zis „de peste primul etaj al construcției”), și anume planșeul (grinzi și placă) din beton armat. Diferențele între structurile în cadre din beton armat și cele cu pereți structurali din zidărie confinată în ceea ce privesc verificările pe șantier sunt reduse, cele prezentate în continuare fiind comune celor două tipuri. Fazele determinantă pentru elementele orizontale de rezistență de la nivelul parterului sunt de tipul “Verificare cofraj și armătură înaintea turnării grinzilor/centurilor din beton armat de peste parter” și “Verificare cofraj și armătură înaintea turnării plăcii din beton armat de peste parter”, cele două faze verificându-se în același timp întrucât grinzile/centurile și placa din beton armat se toarnă într-o singură etapă.

Partea de “cofraj” a centurilor/grinzilor și plăcii din beton armat

Pentru partea de “cofraj” a centurilor/grinzilor și plăcii din beton armat se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Numărul și poziționarea centurilor/grinzilor;
• Dimensiunile secțiunilor transversale ale centurilor/grinzilor;
• Lungimea centurilor/grinzilor;
• Grosimea plăcii de beton armat
• Valoarea acoperirii cu beton a armăturii pentru barele longitudinale;
• Materialul din care sunt realizați distanțierii necesari pentru obținerea acoperii cu beton a armăturii (se utilizează doar distanțieri din material plastic sau ceramice);
• Măsurile legate de asigurarea stabilității cofrajelor în timpul turnării (eventualele sprijiniri ale acestora, grosimi de panouri etc.);
• Planeitatea cofrajelor – se verifică eventualele abateri de la orizontală și verticală ale acestora.

Partea de “armare” a centurilor/grinzilor și plăcii din beton armat

Pentru partea de “armare” a centurilor/grinzilor și plăcii din beton armat se verifică, în raport cu prevederile proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, următoarele aspecte:

• Respectarea diametrelor barelor (longitudinale, etrieri și agrafe) prevăzute în proiect;
• Respectarea numărului barelor longitudinale prevăzute în proiect;
• Respectarea ancorării barelor longitudinale din grinzi (pe verticală în stâlpi), centuri (pe orizontală (în centurile cu care se intersectează) și din plăci (în grinzile/centurile de la marginile lor);
• Respectarea pasului la care sunt prevăzuți etrierii și barele longitudinale din placă;
• Un aspect foarte important este legat de verificarea prezenței etrierilor din stâlpi dispuși pe înălțimea nodului, care sunt de o importanță majoră în comportarea bună a structurilor în cadre la acțiunea seismică; există o tendință accentuată a constructorilor de a nu dispune acești etrieri, pentru a le ușura activitatea pe șantier;
• Respectarea prevederii unui număr suficient de bare constructive (spre exemplu caprele de susținere a barelor de la partea superioară din placă), conform numărului prevăzut in proiect;
• Verificarea calității oțelului pus în operă (acesta trebuie să nu aibă impurități pe suprafața lui și să nu fie ruginit) – în caz contrar, acestea trebuie curățate cu peria de sârma sau (după caz).

În cazul construcțiilor cu regim mai mare decât Parter, fazele determinante legate de verificarea elementelor verticale și orizontale de rezistență se repetă pentru fiecare etaj în parte (spre exemplu, pentru o clădire în cadre de beton armat cu regim de înălțime parter + 2 etaje, vom mai avea faze determinate la verificarea stâlpilor de la etajul 1, a grinzilor și plăcii de peste etajul 1, a stâlpilor de la etajul 2 și a grinzilor și plăcii de peste etajul 2.

Faza determinantă la nivelul șarpantei din lemn

În anumite situații, în funcție și de preferințele inginerului proiectant, se poate include în programul de faze și o fază determinantă la nivelul șarpantei din lemn, de tipul “Verificare elemente componente șarpantă din lemn”.

Se verifică următoarele:

• Respectarea geometriei de ansamblu a șarpantei (distanțe între popi și distanțe între pane);
• Respectarea pasului la care sunt dispuși căpriorii;
• Respectarea cotelor pe verticală (înălțimi popi);
• Respectarea montării eventualelor elemente de rigidizare (contrafișe, clești);
• Respectarea montării tălpilor sub popi;
• Respectarea montării cosoroabelor;
• Respectarea dimensiunilor secțiunilor tuturor elementelor structurale ale șarpantei (popi, pane, căpriori, contrafișe, clești, tălpi, cosoroabe);
• Respectarea montării șipcilor, contrașipcilor și a asterelii;
• Respectarea realizării prinderilor conform indicațiilor din proiect;
• Respectarea utilizării lemnului pentru construcții, nu a lemnului de foc, inclusiv verificarea calității (rezistențelor) acestuia;
• Respectarea tratării lemnului conform indicațiilor din proiect.

Dacă ai nevoie de informații suplimentare sau ești în căutarea unei echipe specializate de proiectanți și arhitecți, Housely îți stă la dispoziție. Oferim consultanță gratuită chiar și celor care nu ne sunt clienți, în fiecare Vineri în intervalul orar 14.30 – 16.30.

Nu uita să ne urmărești pe Facebook, Instagram și LinkedIN dacă vrei să fii la curent cu informații utile din domeniu.

Spor în toate și alegeri inspirate!